Raul Dragan – Danemarca

Nume proiect: INTERNATIONAL  CITY 3/ DK-21-3-2012-R1

Date proiect: 1.7.2012      – 31.12.2012

Loc: Nikoebing F

Organizatia Gazduitoare: CultHus

Organizatia Coordonatoare: ARTTRAIN

EVS la CultHus- Casa de Cultura din Nykøbing, Danemarca.

Ma aflu pentru prima data in Danemarca si am ajuns aici pe data de 1 iulie, 2012. De cand am trimis aplicatia pentru program si pana azi putine au fost intamplarile care sa-mi puna la incercare rabdarea sau sa nu imi placa, dar si asa este mult spus.

Inainte sa scriu despre ceea ce fac aici , voi scrie cate ceva despre conditiile mele de trai. Cei doi voluntari romani, Mirela si Alex, aflati de cateva luni in Nykøbing, au avut grija sa imi faca prezentarea  activitatiilor de voluntariat la Casa de Cultura, mi-au fost ghizi in descoperirea orasului, mi-au facut cunostinta cu prietenii lor danezi sau de alte nationalitati, printre care si studenti straini  care invata in Nykøbing. Dupa ce Alex si Mirela au terminat stagiul de voluntariat, am devenit la randul meu ajutor pentru mai noua voluntara, Maria, care a ajuns pe 1 octombrie 2012 sa faca acelasi lucru pe care il fac si eu, adica sa lucram pentru Casa de Cultura si sa ne bucuram de avantajele stagiului EVS.

Locuiesc intr-o camera de camin, de o singura persoana, dintr-un campus studentesc. Conditiile sunt foarte bune, camera este foarte spatioasa, am baie si o mini-bucatarie, ambele private. Singurul impediment a fost in primele zile, cand am vazut ca nu aveam nimic in camera, spatiu mai gol parca nu vazusem niciodata, nici bec nu era. Dar totul s-a rezolvat foarte usor, ceilalti voluntari si cei de la Casa de Cultura m-au ajutat cu lucrurile, iar eu le-am asamblat/mutat si incet incet le-am avut pe toate.

Ca mijloc de transport folosesc bicicleta pe care o am de la voluntarii anteriori. Distantele pe care trebuie sa le parcurg zilnic nu sunt foarte mari si mai fac si sport pe deasupra, atat cand o repar, cat si cand pedalez.

La CultHus am un program flexibil, nu sunt foarte aglomerat, dar in nici un caz nu se sta degeaba. Mai exact fac parte dintr-o echipa de pana in 8 oameni. Scopul nostru principal, ca reprezentanti CultHus, este atat de organizare cat si de asistenta la organizarea de evenimente si activitati culturale pentru comunitatea din Nykøbing si studentii straini din acest oras. Poate suna pompos, dar devine interesant cand printre activitati se numara concerte cu trupe locale, festivalul anual al orasului, seri de karaoke, teatru si alte evenimente. Publicul este divers, nu intotdeauna numerous, iar Nykøbing este un oras “destul de” international. Sunt multi studenti straini, precum si  oameni din alte tari, care s-au stabilit in Danemarca.

CultHus este cu adevarat un loc unde, in special ca voluntar EVS, trebuie doar sa vii cu ideea, resursele (atat cele umane cat si cele ce tin de logistica ) se afla acolo. Eu am ajuns la locul potrivit, in momentul potrivit. In prezent fac parte dintr-o  echipa de 4 oameni plus coordonatorul unui proiect de cercetare derulat in sprijinul Casei de Cultura. Vrem sa aflam ce fel de evenimente/activitati prefera oamenii (in special tinerii), ce parere au despre CultHus si cum putem dinamiza “produsele culturale” ale casei, cum am putea sa le facem mai interactive. Asa ca acum este sansa mea cea mare sa “starnesc” sociologul din mine si  sa fac si ceva practic, nu doar teorectic.

Evenimentele la care am luat parte in echipa de organizare nu sunt multe, dar e o sansa in plus sa cunosc cat mai multa lume si sa ma implic in planurile de “trezire” a orasului. Astfel, am participat la cateva concerte cu trupe locale, un karaoke live, festivalul orasului, impreuna cu echipa ajutam o persoana cu ceva ambitie sa organizeze o expozitie foto, o data pe saptamana “sunt de tura” la Kultur Fabrikken, un loc ce apartine de CultHus, unde tinerii pot sa se antreneze in sala special amenajata pentru skating, pot viziona filme, joaca tenis de masa sau exerseaza la chitara, tobe, diferite instrumente  musicale pe care CultHus le pune la dispozitie.

Orice voluntar poate sa isi asume diverse sarcini in folosul Casei de Cultura, in functie de interesul si abilitatile fiecaruia, dar totodata poate, este recomandat si este sprijinit sa aiba propriul proiect/eveniment prin care sa atraga publicul, sa “miste lucrurile”. Totusi trebuie si ceva initiativa sa duci la indeplinire un plan, iar Claus- mentorul EVS-ilor de la CultHus- este persoana perfecta. Pana acum mi-a acordat foarte multa incredere si astfel a aparut si initiativa precum si responsabilitatea de a lua decizii cu privire la activitati. Si niciodata nu refuza o anumita idee, bineinteles daca acea idee are de-a face cu profilul CultHus,  incurajeaza pe oricine.

De obicei oamenii cu care lucrez la CultHus sunt foarte deschisi si apropo de incredere, ultima dovada a fost acum o saptamana si cateva zile cand mi-au incredintat masina Casei de Cultura pentru a prelua noua voluntara EVS de la aeroportul din Copenhaga, la 130 km de Nykøbing.

In afara de activitatea de la Casa de Cultura, trebuie sa spun ca sunt inscris si la cursurile de daneza ce au loc intr-un centru de integrare destinat in special imigrantilor. Locul este foarte fain, atat din punct de vedere al infrastructurii cat si in ceea ce priveste profesorii si metoda lor de predare. Gramatica daneza nu este mai grea decat cea din romana, dar pronuntia este…oricum, indrumatorii sunt super si au o rabdare nemaiintalnita.

Orasul Nykøbing este unul mediu (pentru danezi), are aproape 20.000 de locuitori, este destul de linistit, probabil si pentru ca majoritatea oamenilor respecta regulile (oricare ar fi ele) cu strictete. Totul functioneaza bine aici, trafic, rand la magazine, relatiile institutiilor cu publicul, program tren, toate casele sunt renovate, toate is facute sa dureze, nimic nu pare facut de mantuiala. Am observat ca daca te uiti prea insistent la cineva (doar ca experiment), pai persoana accea o sa zambeasca, n-o sa se uite ciudat, n-o sa faca vreun gest exagerat. De asemenea, oamenii sunt foarte discreti si politicosi, iar un lucru care mi-a atras atentia este faptul ca multe dintre ferestrele caselor lor nu au perdele/jaluzele. Asa ca seara ai o vedere chiar panoramica cu camerele lor si reuniunile de familie, cand se intorc de la serviciu si servesc cina. Cred ca ei stiu ca trecatorii nu sunt indiscreti, ca mineJ si nici nu par ca ar vrea sa ascunda din activitatile casei.

Alte observatii: nu am vazut niciun caine maidanez, cei care au stapan nu sunt deloc agresivi,  toata lumea spune ca sentimental de siguranta (toate felurile de siguranta) este prezent oriunde te-ai duce, sat sau oras, de aceeasi parere sunt si eu si n-am vazut niciodata scene in care fete/femei sunt abordate la modul vulgar de catre baieti/barbati, atunci cand se plimba in locuri publice, nici macar in apropiere de cluburi/baruri, unde oamenii sunt mai ametiti din anumite motive.

O alta impresie interesanta mi-a facut-o vizita de “explorare” la biserica de langa caminul in care locuiesc. Chiar daca stiam ca si femeile pot fi preoti, tot am ramas surprins sa vad cu ochii mei cum o femeie tinea slujba de duminica, iar mana sa dreapta era tot o femeie. Am ramas surprins pentru ca e ciudat sa vezi altfel dupa ce te obisnuiesti atatia ani cu modelul tarii natale. Biserica este alba atat la exterior, cat si in interior, adica nu era asa intunecata ca in multe din Romania, din contra, era foarte luminoasa. In cea in care am fost nu aveau sfinti desenati pe pereti sau tavan, e bine ca poti sa stai pe banca si fiecare cantec bisericesc este acompaniat de orga bisericeasca. Cat despre cimitir, cand l-am vizitat pentru prima oara, credeam ca este gradina botanica.

Danemarca este si raiul biciclistilor, pistele sunt bine delimitate de partea carosabila, cat si de trotuar. Soferii, pietonii, biciclistii, toti se respecta in trafic si uneori parca au o grija exagerata unii fata de altii. Sau poate nu-mi mai dau seama cum trebuie sa fie balanta, dupa ultimii 5 ani petrecuti in Bucuresti. Apropo de comparatii ca cea din urma, n-am ponegrit Romania in fata danezilor, poate doar in gluma, dar de cand sunt aici simt mai des nevoia sa ma mandresc cu ea. Nu vreau sa vorbesc de sentimente de inferioritate, inca n-am simtit asa ceva, dar cel mai bine intelege cineva care are ocazia pe care o am eu.

La prima vedere Nykøbing nu ofera prea multe ocazii pentru pentrecerea timpului liber, dar dupa ce am cunoscut orasul si cativa oameni mi-am dat seama ca am ce face. Vara poti merge la Marea Baltica cu bicicleta (drum de 40 de minute), poti vizita portul care se intinde pe toata lungimea orasului, caetva obiective turistice atat din oras cat si la 2-3 km de acesta, exista si 2-3 cluburi pentru petrecerile din weekend-uri si de asemenea, exista o discoteca cu bere ieftina chiar la subsolul caminului in care locuiesc. E fain aici pentru ca intalnesc multi studenti straini cu chef de petrecere.

Totodata, se pot strange si ceva bani din cei de buzunar pentru excursii de o zi sau doua prin tara sau chiar in tarile invecinate. Copenhaga  este o capitala super unde se pot gasi  de toate in ceea ce priveste distractia si nu numai.  Este evident ca orice voluntar care ajunge aici trebuie sa o si viziteze.

Spre norocul meu am putut sa vizitez si Suedia, dupa ce coordonatorul programului EVS ne-a luat cu el intr-o excursie de un weekend, pentru a vedea si intelege mai multe despre regiunea scandinavica. Oricum, foarte multe lucruri legate de cultura daneza am avut ocazia sa le aflu in training-ul de on arrival, pe care l-am facut in Odense. Acolo am intalnit alti 13 voluntari EVS veniti din alte tari, care lucreaza in diferite orase din Danemarca si cu care planuiesc sa ma revad saptamanile care urmeaza. Dupa intalnire am ajuns la concluzia ca fiecare e bucuros de ceea ce face, toti au activitati interesante, iar eu sunt singurul care baneficiaza de cea mai buna cazare.

Toate la un loc, ar trebui ca EVS-ul sa fie o forma de educatie (non-formala) pentru toti tinerii, asa cum este liceul sau alt ciclu de invatamant obligatoriu. Pentru mine este o sansa cu adevarat nespearata (la varsta mea) de a trai pentru o perioada mai lunga in alta tara si de a vedea cum functioneaza altii, ce se intampla in afara locului in care am fost obisnuit timp de 24 de ani. Iar experienta pe care am acumulat-o si inca o acumulez are, de asemenea, valoare imensa pentru mine si nu stiu cum as fi “cumparat-o” daca nu as fi avut ocazia unui EVS. So…best deal!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s